Enel i-a lăsat fără energie electrică, timp de patru zile, pe mai mulţi locuitori din Bucureşti. S-au defectat câteva cabluri, s-a scuzat compania. Reprezentanţii Enel uită însă că s-au angajat să facă investiţii în infrastructură şi nu le-au făcut, deşi au fost somaţi în repetate rânduri. Pentru o situaţie similară, petrecută chiar de Revelion, sute de locuitori din Carei au fost încurajaţi de primărie să facă plângeri împotriva furnizorului de energie electrică şi să ceară daune.
La începutul anului 2015, zeci de bucureșteni de pe b-dul Mihai Eminescu au rămas fără energie electrică timp de mai multe zile. Ce-i drept, cu intermitenţe – pentru că au existat scurte perioade în care şi-au putut aprinde becurile. Situația a fost cu atât mai dramatică cu cât, în zonă fiind imobile vechi, neracordate la sistemul centralizat de încălzire, oamenii au înghețat în case fără curent electric. Reprezentanții Enel spun că nu a fost întrerupt curentul mai mult de 12 ore și că au reparat cablul defect. Cu toate că Enel se bate cu pumnul în piept că își face treaba bine, o comisie parlamentară a arătat în 2010 că Enel nu a făcut investițiile asumate. În plus, Curtea de Conturi a arătat într-un raport publicat în 2013 că furnizorul de curent electric a realizat o parte dintre investiții pe bani abonaților, nu din fonduri proprii, așa cum și-a asumat. Cireașa de pe tort a venit anul trecut, când procurorii DNA au descoperit că Enel a umflat facturile bucureștenilor, taxând de două ori certificatele verzi, iar ANRE a fost complice neimpunând Enel reducerea tarifelor.
“De vineri până luni seară am avut curent doar câteva ore”
„Pe 2 ianuarie (vineri), pe la trei dimineața, am rămas fără tensiune. Am sunat la acel call center pe care l-au pus la dispoziția abonaților și am reclamat avaria. Astfel, am aflat că acest call center nu are legătură cu Enel, ei doar preiau solicitările de la abonați și le transmit către Enel. Dimineața pe la ora nouă a revenit tensiunea, dar a căzut la scurtă vreme. Am făcut din nou reclamație și le-am spus că am făcut reclamație și noaptea trecută. Ei mi-au spus că nu am făcut nicio reclamație, că a dispărut. Când am văzut că se umblă cu asemenea lucruri necurate, am început să sunăm direct la Enel. La 23.30 ne-au dat din nou drumul la lumină. Din ce am înțeles de la ei, nu știu care este motivul pentru care tot cade curentul. Întâi ne-au spus că sunt probleme cu sistemele de siguranță, că italienii au adus unele mai sensibile. A doua zi a căzut din nou tensiunea. Iar am făcut reclamație. Veneau, se uitau, spuneau că au rezolvat, după care curentul cădea iar. Între timp, am aflat că mai este un punct de lucru cu publicul în Dorobanți, pe str. Braziliei. Am discutat cu un dispecer care mi-a spus cât de ocupați sunt. A venit din nou echipa de intervenții și până la urmă au stabilit că era defect un cablu subteran de circa 100 de metri între str. Ion Călin și intrarea Mihai Eminescu. Abia luni seara au venit și au reparat avaria. Practic, de vineri până luni seară am avut curent doar câteva ore și am rămas fără căldură fiindcă avem centrală, iar afară era ger”, povestește Nicolae Tănăsescu, unul dintre cetățenii afectați la începutul anului de pana de curent.
„Am limitat durata întreruperii”, se apără Enel
Reprezentanții Enel spun că tensiunea nu a fost căzută mai mult de 12 ore, respectând astfel reglementările impuse și au reparat cablul. „În perioada 3-5 ianuarie Enel Distribuție Muntenia a înregistrat deranjamente colective pe câteva străzi din București. Pe strada Mihai Eminescu s-au înregistrat întreruperi repetate în alimentarea cu energie electrică, ca urmare a defectării unui cablu. Echipele de electricieni au intervenit pentru preluarea alimentării din alte surse, pentru a limita durata întreruperii, ulterior intervenindu-se pentru repararea cablului. Întreruperi punctuale au avut loc și pe Bd. Carol și Bd. Corneliu Coposu, și în aceste cazuri fiind vorba despre cabluri defecte, care au necesitat intervenții”, se arată într-un răspuns trimis de Enel la solicitarea România Curată.
Răspunsul a fost socotit însă nesatisfăcător de către cetățenii care au stat trei zile în frig din această cauză și care consideră că Enel nu și-a făcut bine treaba.
Asociația Națională pentru Protecția Consumatorilor și Promovarea Programelor și Strategiilor din România a înființat în august anul trecut un Centru Național de Consiliere și Consultanţă a Consumatorilor în Domeniul Energiei Electrice și un call center pentru reclamații – 021.9615 – la care cetățenii pot suna pentru sesizări în domeniul energiei electrice.
„În cadrul Centrului Național de Consiliere și Consultanţă a consumatorilor în domeniul energiei electrice, cu sediul în Str. Negru Vodă, nr. 3, Sector 3, București (Institutul Bancar Român) de la lansarea acestuia în luna august 2014 și până în luna decembrie a fost înregistrat un număr total de 500 apeluri, totodată un număr total de 312 de persoane au depus solicitări de consiliere și informare – 117 solicitări pentru informații cu privire la drepturile pe care le au, modalitatea de schimbare a operatorului cât și cu privire la recuperarea sumelor din taxa de cogenerare. Aceștia au primit lămuriri direct la centru, aducându-le la cunoștință toate informațiile cu privire la legislație și problematici, astfel acestea au fost soluționate direct prin intermediul centrului. La numărul scurt 021.9615, în aceeaşi perioada, au fost înregistrate un număr de 4.776 apeluri, din care au fost preluate 1673 de apeluri (media unui apel este de 05:26 minute)„, au răspuns reprezentanții organizației la solicitarea România Curată.
Reprezentanții Asociației Naționale pentru Protecția Consumatorilor și Promovarea Programelor și Strategiilor din România spun că, în cazuri precum cel al cetățenilor de pe str. Mihai Eminescu, consumatorii pot depune o sesizare prin intermediul email-ului sau poştei aferente centrului sau pot sesiza direct furnizorul de energie.
Iau bani, dar nu mişcă un deget
Pe lângă numărul mare de sesizări, calitatea serviciilor oferite de Enel este reflectată de mai multe documente oficiale. Potrivit unui raport realizat de Comisia Senatorială pentru Privatizare în 2010, compania Enel nu a realizat investițiile pe care și le-a asumat la Electrica Muntenia Sud, chiar dacă în tariful de distribuție sunt introduse elemente pentru toate tipurile de intervenții, a scris HotNews.ro la vremea respectivă.
Membrii Comisiei de anchetă au mai constatat că avizele de branșament pentru clienții noi se acordă ușor, chiar dacă rețelele sunt subdimensionate, iar transformatoarele existente sunt incapabile să preia sarcini suplimentare. De asemenea, în momentul de faţă, investițiile efectuate de cetățeni sunt preluate de Electrica Muntenia Sud și se regăsesc în planul de modernizare sau extindere a rețelei, mai concluzionează raportul Comisiei Senatoriale pentru Privatizare.
Potrivit unui raport al Curții de Conturi publicat la sfârșitul anului 2013, compania italiană nu a făcut investițiile asumate prin contractul de privatizare din fonduri proprii, potrivit gândul.info.
În 2007, Enel a plătit 395 milioane de euro pentru 67,5% din acțiuni şi s-a angajat la investiții de 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. Investițiile urmau să fie făcute în termen de cinci ani. Curtea de Conturi a constatat în 2012 că Enel nu ar fi investit cei 425 milioane euro așa cum s-a angajat prin contract, raportul concluzionând că Enel nu a dovedit că a investit suma menționată din surse proprii. Enel a realizat un raport de audit care arată că în Electrica Muntenia SUD au fost făcute investiții, dar Curtea de Conturi susține că firma italiană nu a dovedit că banii au provenit din conturile companie italiene. Astfel că inspectorii Curții de Conturi au concluzionat că Enel nu şi-a respectat angajamentul contractual.
Analiza Curții de Conturi mai arată şi că reprezentanții statului nu au depus toate eforturile să supravegheze ENEL și să se asigure că va investi cei 425 milioane euro în modernizarea Electrica Muntenia Sud. În opinia Curții acest aspect reprezintă o încălcare a contractului de privatizare.
Enel a fost somată de fostul ministru delegate pentru energie
Constantin Niţă, ministrul delegat pentru energie la vremea respectivă, a criticat, în noiembrie 2013, foarte dur activitatea de după privatizare a companiilor de distribuție a energiei electrice. „Vreau să fac un apel: aceste companii să-și revizuiască politica de distribuție a energiei electrice în România”, a spus Niţă în cadrul unui forum pe tema energiei. Ministrul susține că societăți precum E.On, Enel și CEZ nu au realizate investițiile asumate prin contractele de privatizare. Constantin Niţă a mai spus că aceste companii externalizează profiturile și internalizează cheltuielile. Niţă nu a precizat care este valoarea profiturilor exportate. Companiile de distribuție se află în proces cu Electrica din cauza neîndeplinirii obligațiilor asumate.
„Sunt companii la care ne așteptăm ca, prin privatizarea lor, calitatea serviciilor să crească. Acest lucru nu se întâmplă. Cele mai multe reclamații le avem de la companiile private, faţă de calitatea serviciilor făcute, de comportamentul faţă de consumatori. Este timpul ca aceste companii să se alinieze la standardele europene”, a spus Niţă. „Înțelegem să exportăm profiturile și internalizăm cheltuielile pentru ca profiturile să fie scoase din ţară, dar lucrurile acestea nu trebuie făcute în detrimentul consumatorilor. Nu mai vorbim că aceste companii nu pot și nu vor să se preocupe de energia necesară pentru capacități noi, locuințe noi”, a adăugat ministrul.
În iunie 2014, procurorii DNA au început acțiunea penală împotriva lui Claudiu Sorin Dumbrăveanu, vicepreședinte în cadrul Autorității Naționale pentru Reglementare în Domeniul Energiei – ANRE, Ciubotaru Gheorghe, asociat la ELECTROALFA INTERNAȚIONAL și Gugu Florian, director Enel, procurorii făcând public faptul că peste un milion de români, majoritatea din București si județul Ilfov, abonați ai Enel Muntenia, au plătit pentru mai bine de un an facturi umflate la energie. În total, paguba este estimată la câteva milioane de euro.
Pe scurt, procurorii spun că ANRE a descoperit că Enel Distribuție Muntenia a introdus o dublă taxare a certificatelor verzi, din 2012. Enel urma să fie sancționată cu reducerea tarifelor cu 6%, dar procurorii DNA susțin că vicepreședintele ANRE s-a înțeles cu reprezentantul companiei de electricitate ca diminuarea tarifelor să nu se facă cu 6%, ci cu doar 1,3%. Astfel, Enel a câștigat 2,5 milioane de euro. La schimb, reprezentantul Enel s-a angajat să dea două contracte preferențiale către firma Electroalfa Internațional, firma controlată de Gheorghe Ciubotaru, o persoană aflată în relație de prietenie cu vicepreședintele ANRE, după cum reiese din comunicatul DNA.
Studiu de caz Carei
În municipul Carei, după desele căderi de tensiune din ultimele zile ale anului 2014, în data de 31 decembrie 2014 a avut loc o pană masivă de curent care a afectat mai mult de jumătate dintre localnici, aceștia rămânând mai bine de trei zile fără curent electric.
Primăria a trimis cetățenilor formulare prin care pot face plângere și cere Electrica, furnizorul de electricitate, daune, iar până pe 23 ianuarie 400 de persoane au solicitat daune de la Electrica prin intermediul municipalităţii. Reprezentanții primăriei au spus că oferă inclusiv sprijin pentru acțiuni în instanță.
Autoritățile locale susţin că în Carei situația este dramatică, vechimea cablurilor fiind de peste 40 de ani.
Ca urmare a penei de curent de trei zile și a acțiunilor cetățenilor și a Primăriei, la începutul anului 2015, SC Electrica Distribuție SA a început lucrările de schimbare a rețelei perimate de cabluri de curent şi introducerea unui sistem adecvat de distribuire a energiei electrice.
